Gând XXV

surâsul mamei 

lumina stelelor

pruncului faşă –
câte poveşti cu zâne

atâta miere-n lapte
***
la sânul mamei

cântecul păsărilor

o adiere –
atât de dulce somnul

cu iasomia-n floare
A.M.

Dezleagă

Dezleagă-mi păcatul 

când, gingaş, 

noi muguri pocni-vor 

sub soare,

cu roşul pe buze 

şi piele,

mirări ce nu au răbdare.

Ne iartă, 

ne-nalță

lumina

din ochii pădurii 

de vremuri

ce cheamă, 

ce leagă 

iubirea, taină

sub scoarța vieții.
A.M.

Gând XXI (Marelui)

​prin carne poema

leoaica ce muşcă blând –

poetul astăzi

***

neînțelesul –

azi visul cel dintâi spus 

prin necuvinte

***

pe tâmple cuvânt

capăt de întuneric –

versul liber iar

***

în carnea firii

sărutul tăcerilor –

leoaica prin veac