​Zadarnicia e la ea acasă,

când si pietrele prind viață

se cutremură,

apoi, repaus…

Se zguduie până şi inteligența

Neştiind ce să faci.

Să te-ntorci pe partea cealaltă?

Nu, să taci.

Să te prinzi cu unghiile de ficat

ca să nu verşi.

Să te abții,

să nu tremuri,

strângând tare din dinți

cuprins de frici şi

neputinți,

până când va trece.

Şi…a trecut.

Anunțuri

2 gânduri despre “Când pietrele prind viață

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s