Se deșiră Tăcerea
precum un ghem al nevoilor 

dureros de înghesuite într-un suflet

Gigant.
Mă deşiră şi pe mine,

dimpreună cu ea.

De-aş vorbi, m-ar asculta.

Ea, tăcere.
Prea multe secrete…
Să tăcem.

Va ieși un poem minunat.

A.M.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s